| Abstract | Literatura română la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul al XX-lea a avut funcţia
socială, adică literatura era influenţată de problematica social-politică în România. Funcţii noi au
rezultat în curente literare noi, precum realismul. De asemenea, literatura din această perioadă a
fost inspirată de Europa Occidentală şi de aceea ea a început tot mai mult să se întoarcă spre
industralizarea şi urbanizarea. Pe de altă parte stă valorizarea tradiţiei.
Curente literare din această perioadă sunt junimismul, simbolismul, sămănătorismul şi
poporanismul.
După o scurtă descriere a curentelor literare din această perioadă, teza se ocupă cu biografia
lui Duiliu Zamfirescu şi opera lui. El a avut o viaţă interesanta, deloc o viaţă plictisitoare. Nu a
fost numai scriitor, dar şi magistrat, avocat, redactor la revista, diplomat, secretar general al
Ministerului de Externe şi tot aceea a influenţat şi operele sale. A trăit în străinatate unde a scris
unele dintre cele mai cunoscute opere precum Ciclul Comăneştenilor, pentru care va avea
întotdeauna titlul de primul care a scris ciclul de familie în literatura română. El a scris nuvele,
poezii, romane, poeme, şi aceea este o confirmarea a diversităţii operei lui. Ciclul
Comăneştenilor a fost publicat în descurs de 16 ani şi constă din cinci romane: Viaţa la ţară,
Tănase Scatiu, În război, Îndreptări, Anna. Ciclul este şi primul roman ciclic, ca şi primul roman
fluviu din literatura română. Ciclul se ocupă de viaţa în satul românesc, boieri şi ţărani,
tradiţie...D. Zamfirescu a fost inspirat de Răscoala ţăranilor de la 1888 în România care a servit
ca idea pentru scriere, adică prin acest ciclu scriitor a vrut să arate problemele sociale reale ale
României.
În centrul tezei este romanul Viaţa la ţară. Analiza romanului dă conţinut scurt,
caracterizarea personajelor, temele principale ale romanului, stilul scrieri... Romanul se ocupă cu
trei familii care trăiesc în satul Ciulniţa în ultimii ani a secolului al XIX-lea. Personajele
principale sunt: Dinu Murguleţ, Matei Damian, Saşa Comăneşteanu, Tănase Scatiu, Tincuţa
Murguleţ şi Mihai Comăneşteanu. Romanul are latura socială şi latura romantică. Despre curente
literare vizibile în romanului se poate scrie mult, dar încă opoziţia principală este dintre
realismului şi naturalismului. Sămănătorismul suştine amândouă curente, dar poporanismul
numai realism. De asemenea, romanul are caracteristici ale realismului poetic, cum este critica
sistemului social românesc, vedere romantică asupra ţărănimii, satul românesc... Dar diviziune 50
alb-negru a personajelor contrastează cu realismul, deoarece este o caracteristică a
romantismului. Criticii cum Manolescu, Călinescu, Vianu diverg în opinii despre stilul al
romanului. De exemplu, Călinescu a descris pe Viaţa la ţară ca un roman pur zolist, dar în
comparaţie cu un romanul al lui Zola, se poate vedea că Viaţa la ţară nu este roman scris într-un
stil pur naturalist. Desigur, are caracteristici curentului acela, dar şi mai multe caracteristici ale
realismului.
Concluzia acestei teze este că Zamfirescu şi romanul lui Viaţa la ţară, nu se pot clasifica
într-un singur curent. Zamfirescu într-adevăr este specific în stilul său de scriere şi de aceea
aparţine şi junimismului şi sămanătorismului şi poporanismului. Romanul lui este o confirmare
a acestui fapt. De asemenea, cu Viaţa la ţară, şi mai târziu cu Ciclul Comăneştenilor, Zamfirescu
combină două direcţii, cea nouă şi cea veche. Pe de o parte el introduce în ciclul său tendinţele
noi şi deschide lumea occidentală publicului român, ca şi literaturii română. Pe de altă parte se
întoarce la tradiţie şi la valorile tradiţionale ale poporului român. |
| Abstract (croatian) | Rumunjska književnost s kraja XIX. i početka XX. stoljeća imala je socijalnu funkciju, tj. književnost je bila pod utjecajem socijalno-političke situacije u Rumunjskoj. Nove uloge književnosti rezultirale su formiranjem novih književnih smjerova, kao što je realizam. Također, književnost toga vremena bila je inspirirana zapadnom Europom i zbog nje se sve više počela okretati prema industralizaciji i urbanizaciji kao temama. S druge strane, pak stoji vrednovanje tradicije. Književni smjerovi toga razdoblja su junimizam, simbolizam, seminatorizam i poporanizam.
Nakon kratkog pregleda književnih smjerova toga razdoblja, rad se bavi biografijom i stvaralaštvom Duilija Zamfirescua. On je imao zanimljiv život, nimalo dosadan, nije bio samo pisac, već i sudac, pravnik, urednik časopisa, diplomat, glavni tajnik Ministarstva vanjskih poslova sve je to utjecalo na njegovo stvaralaštvo. Živio je jedno vrijeme i u inozemstvu, gdje je napisao jedno od svojih najpoznatijih djela, Ciklus obitelji Comăneşteanu, zbog kojeg će zauvijek nositi titulu prvoga književnika u rumunjskoj književnosti koji je napisao obiteljski ciklus. Pisao je novele, poeziju, romane i to je potvrda raznolikosti njegovog stvaralaštva. Ciklus obitelji Comăneşteanu objavljivan je u periodu od 16 godina i sastoji se od pet romana: Viaţa la ţară, Tănase Scatiu, În război, Îndreptări, Anna. Taj je ciklus prvi ciklički roman i prvi roman-rijeka u rumunjskoj književnosti. Ciklus se bavi životom na rumunjskom selu, zemljoposjednicima, seljacima, tradicijom. D. Zamfirescu je bio inspiriran seljačkom bunom u Rumunjskoj 1888. Godine, koja je poslužila kao ideja za pisanje, tj. kroz ovaj je ciklus pisac htio prikazati realne socijalne probleme tadašnje Rumunjske.
U središtu diplomskog rada nalazi se roman Viaţa la ţară. Analiza romana sadrži kratki sadržaj, karakterizaciju likova, glavne teme romana, stil pisanja... Roman prati tri obitelji koje žive u selu Ciulniţa u posljednjim godinama XIX. stoljeća. Glavni su likovi Dinu Murguleţ, Matei Damian, Saşa Comăneşteanu, Tănase Scatiu, Tincuţa Murguleţ i Mihai Comăneşteanu. Roman ima socijalnu i romantičnu stranu. O književnim smjerovima prisutnim u djelu može se puno napisati, ali ipak je glavna opozicija između realizma i naturalizma. Seminatorizam podupire oba smjera, dok poporanizam samo realizam. Također, u romanu je prisutan i poetski realizam. Neke karekteristike toga smjera su kritika rumunjskog socijalnog sustava, romantični pogled na seljaštvo i na rumunjsko selo... Iako, u romanu je vidljiva crno-bijela podjela likova koja se protivi realizmu, te je jedna od karakteristika romantizma. Kritičari kao što su Manolescu, Călinescu, Vianu ne slažu se oko stila u kojem je napisan roman. Naprimjer, Călinescu je opisao roman Viaţa la ţară kao zolistički, ali u usporedbi sa Zolinim romanom, roman Viaţa la ţară nije napisan u potpunosti u skladu s poetikom naturalizma. Naravno, roman sadrži karakteristike tog smjera, ali više je karakteristika realizma.
Zaključak je ovog rada da se Zamfirescu i njegov roman Viaţa la ţară ne mogu smjestiti u jedan književni pravac. Zamfirescu je zaista poseban u svom stilu pisanja i zbog toga pripada i junimizmu i seminatorizmu i poporanizmu, a njegov je roman potvrda te činjenice. Također, s romanom Viaţa la ţară, i kasnije s Ciklusom obitelji Comăneşteanu, Zamfirescu spaja dva smjera, onaj stari i onaj novi. S jedne strane u svoj ciklus uvodi nove tendencije i otvara zapadni svijet rumunjskoj publici kao i rumunjskoj književnosti, a s druge se strane vraća tradiciji i tradicionalnim vrijednostima rumunjskog naroda. |
